Legislatie utila (2)

Sinteza a normelor juridice privind alegerea candidaților partidelor politice

Prezentarea noastră se va limita doar la sinteza legilor ce reglementează intr-un prim timp alegerea autorităților administrației publice locale si, intr-un secund timp, alegerea Senatului si a Camerei Deputaților.

1. Alegerea autorităților administrației publice locale

Legea cadru privind alegerea autorității administrației publice locale este Legea nr.115 din 19.05.2015. Este împărțita in trei titluri (Titlul I: Alegerea autorităților administrației publice locale; Titlul II: Modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001; Titlul III: Modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali) si conține un total de 140 de articole.

Legea cadru are rolul de a defini in concreto regimul alegerilor consiliilor locale si județene, alegerea primarilor si președinților consiliilor județene.

In acest sens, legea atribuie norme distincte si diferite pentru fiecare autoritate administrativa. Astfel, consiliile locale, consiliile județene și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Spre deosebire de alegerea primăriilor, consiliile locale şi consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia acelora care conţin un singur candidat. Legea nu intezice, de altfel, ca numărul de candidaţi de pe fiecare listă sa fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit prin legea speciala.

De menționat este ca președinții şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către membrii consiliilor judeţene.

Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului București se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal. Viceprimarii, in schimb, sunt aleși prin vot indirect de către membrii consiliile locale.

In privința alegeri primarului general al municipiului București, al Consiliului General al Municipiului București, precum si circumscripției electorale a municipiului București, toate acestea sunt guvernate de cate aceleași legi privitoare la consiliile locale și la primari, precum și cele privitoare la circumscripțiile electorale comunale, orășenești, municipale și de sector al municipiului București.

Legea limitează dreptul de a candida la funcția administrativa de consilier si primari la acei cetățeni romani ori cetățeni ai statelor membre ale U.E. care au drept de vot, au vârsta de cel puțin 23 de ani împliniți pana in ziua alegerilor inclusiv si au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale in care urmează sa fie ales.

De asemenea, o persoană poate candida pentru un singur consiliu local, un singur consiliu județean și numai pentru o singură funcție de primar. Totuși, o persoană poate candida, în același timp, pentru funcția de consilier local, de consilier județean și de primar. Astfel, legea limiteaza dreptul de fi ales al unui candidat doar la un singur consiliu local, la un singur consiliu județean si la o singura primărie, dar ii da dreptul dea a candida in paralele la funcția de consilier local, județean si primar. In cazul candidaturile depuse pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste cât și ca independent, sunt nule de drept.

Numărul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile județene este cel stabilit prin ordin al prefectului. Propunerile de candidați se fac în scris, în două exemplare originale şi două copii, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora şi pe baza listei susţinătorilor, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. Propunerile de candidate se depun la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.

Propunerile de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi declaraţiile pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de copiile actelor de identitate ale candidaţilor.

În cazul alianţelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid politic din alianţă. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orăşenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semnează de conducerea alianţei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coaliţie.

Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.

Susţinătorii pot fi numai cetăţeni români sau cetăţeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul ori reşedinţa în circumscripţia electorală în cauză si se dau pe proprie raspundere. Un susţinător are dreptul de sprijini mai mulţi candidaţi la funcţia de consilier local, consilier judeţean şi primar.

Admiterea sau respingerea candidaturilor se face prin hotărâri ale birourilor electorale de circumscripţie in urma examinării respectarii condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale de fond şi de formă se resping de către biroul electoral de circumscripţie.

Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării candidaturii.

Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării respingerii candidaturii.

In lumina celor mai sus spuse, trebuie făcute urmatoarele mențiuni. Primo, la sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector. Secundo, cetățenii U.E. pot candida doar daca au domiciliul sau resedinta in Romania. Tertio, nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.

Totodată, normele legale dispun, in mod imperativ, ca nu pot fi aleși judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii si alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organica. De asemenea, nu pot fi aleși debilii sau alienații mintali, acei cetățeni cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitive ori acei cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice.

In oglinda dispozițiilor privind condițiile subiective de a candida, își pot exercita dreptul electoral de a alege cetățenii romani care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv in ziua alegerilor pe baza actului de identitate (mai exact cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării).

Cetățenii membrii unui stat al U.E. au drept de vot in aceleași condiții ca cetățenii romani, cu mențiunea sa fie înscris pe listele electorale complementare care se afla in evidente Inspectoratului General pentru Imigrări si au domiciliul sau reședința in localitatea pentru care se întocmește lista.

Însă, le este interzis dreptul de a alege debililor sau alienaților mintal ori persoanelor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanța de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

În cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului, precum şi în caz de deces, cetățenii Uniunii Europene sunt radiați de către primar din listele electorale complementare. În caz de deces, radierea cetățenilor Uniunii Europene din listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Inspectoratul General pentru Imigrări.

Votul se exercitat in mod egal, fără discriminări si privilegii, de către toți cetățenii cu drept de vot. Aceștia sunt înscriși pe o singura lista electorala permanenta si au dreptul la cate un singur vot, pe care îl vor manifesta numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz.

Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 75 de zile înaintea votării si se vor desfășura in secțiile de votare din cadrul circumscripțiilor electorale.

La aceeași secție de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul județean și pentru primar. În municipiul București, la aceeași secție de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general al municipiului București.

In vederea organizării si desfășurării operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție şi birouri electorale ale secțiilor de votare.

Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

1. a) adoptă, în termen de 3 zile de la data constituirii, regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor electorale;
2. b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora;
3. c) urmăreşte şi asigură respectarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul ţării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;
4. d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenţa şi activitatea birourilor electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti;
5. e) primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerii autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie sau a instanţelor judecătoreşti;
6. f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi comunică Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
7. g) primeşte procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripţie judeţeană şi a municipiului Bucureşti, împreună cu procesele-verbale conţinând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti; totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi pe candidaţi independenţi, separat pentru consiliile locale, consiliile judeţene, primari, şi asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă;
8. h) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi liste de candidaţi şi candidaturi independente, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenţa fraudei electorale se stabileşte de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;
9. i) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege;
10. j) asigură informarea periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la vot.

Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

Candidații aduc in atenția publicului platforma lor electorala in campanii electorale. Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7.00.

In cadrul campaniilor electorale candidații precum si cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

Legea interzice totuși organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor. De asemenea, in campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu, a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă, dar si orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

Pe durata campaniei electorale se pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin hotărâre, în acest sens.

Votul candidaților are loc într-o singura zi, începând cu ora 7.00 si încheindu-se cu ora 21.00. Alegatorul își manifesta alegerea candidatului dorit prin aplicarea stampilei cu mențiunea „VOTAT” in patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

In cazul in care exista motive temeinice, președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea. Suspendarea nu poate depăși o oră și este anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore. În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp.

La ora 21.00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot. La ora 21.00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.

După închiderea secției de vot, președintele, în prezența membrilor biroului electoral, declanșează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării.

După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi pentru primar, câte un proces-verbal, în două exemplare. În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, după acelaşi model, şi câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi câte unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti.

Procesul-verbal impreuna cu contestaţiile formulate, precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate compun un dosar. Acest dosar se sigilează, se ştampilează, se transportă sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi se predau biroului electoral de circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte.

După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală şi de sector al municipiului Bucureşti procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorităţi ale administraţiei publice locale pentru care au avut loc alegeri. Apoi, Biroul electoral de circumscriptie însumează numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar, respectiv la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti.

Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripție stabileşte pragul electoral al circumscripţiei, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%.

Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulţirea punctelor procentuale cu numărul total al voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie electorală.

Repartizarea mandatelor de consilier se face avându-se în vedere numai partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale si candidatii independenti care au întrunit pragul electoral.

Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:

1. a) în prima etapă, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral, care este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi şi pentru candidaţii independenţi care au întrunit pragul electoral la numărul total de consilieri din circumscripţia electorală respectivă; biroul electoral de circumscripție repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral. Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral;
2. b) dacă unui partid politic, alianţe politice sau electorale ori unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri i-au revenit, pe baza coeficientului electoral, mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele suplimentare primite vor fi disponibilizate şi vor fi repartizate în etapa a II-a;
3. c) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripție repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora. În situaţia în care una sau mai multe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, au întrunit pragul electoral, dar nu şi coeficientul electoral, neobţinând astfel în etapa I niciun mandat de consilier, in etapa a II-a, biroul electoral repartizează, în primul rând, acolo unde este cazul, un mandat unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară.

În situaţia în care una sau mai multe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale întrunesc atât pragul electoral, cât şi condiţia privind coeficientul electoral, vor participa la repartizarea mandatelor atât în etapa I, cât şi în cea de-a doua etapă, în limita voturilor rămase neutilizate, ca orice partid politic. Candidații independenți care au primit un număr de voturi valabil exprimate mai mic decât coeficientul electoral stabilit nu participă în etapa a II-a de repartizare a mandatelor de consilieri. Dacă unui partid politic, alianţe politice sau electorale i-au fost atribuite din prima etapă un număr de mandate egal cu numărul de candidaturi înscrise în listă, nu va mai participa la etapa a doua de repartizare a mandatelor chiar dacă are voturi neutilizate.

Potrivit dispozitiilor legale, se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor din prima etapă, precum şi voturile valabil exprimate pentru partidele politice, alianţele politice sau electorale care, deşi au întrunit pragul electoral, nu au participat la prima etapă de distribuire a mandatelor, deoarece numărul voturilor primite este inferior coeficientului electoral.

Dacă un partid politic, alianţă politică sau electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităților naționale în timpul repartizării mandatelor din etapa a II-a îşi completează numărul de mandate conform „listei de candidaturi” depuse, înaintea epuizării tuturor mandatelor disponibile, acelei formațiuni nu i se vor mai repartiza mandate.

In ipoteza in care numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor în listă şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.

Atunci când unui partid politic, alianţe politice sau alianţe electorale i se cuvin mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi.

Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.

În cazul în care situaţia de balotaj intervine între 2 candidaţi la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, iar unul dintre aceştia decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi ales, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.

Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti încheie separat câte un proces-verbal pentru consiliul local şi pentru primar, respectiv pentru consiliul judeţean, precum şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.

Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare şi se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului electoral de circumscripţie şi poartă ştampila acestuia.

Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau judeţeană, după caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali şi primarului, respectiv consilierilor judeţeni.

Pentru primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi pentru membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, iar pentru consilieri şi pentru primarul de sector, de către biroul electoral de circumscripţie de sector.

Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cât şi în funcţia de consilier judeţean sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două calităţi. Locurile vacante se vor completa cu candidatii inscrisi in lista dar care nu au fost alesi.

1. Alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor

Legea cadru este Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Este compusa din 3 titluri (Titlul I: Alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor; Titlul II: Organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente; Titlul III: Dispozitii tranzitorii si finale) si un total de 123 articole.

Conform normelor prezentei legi, cetatenii romani au drept de vot la cate un singur vot pentru alegerea Senatului si Camerei Deputatilor, incepand cu la varsta de 18 ani. Totusi, dreptul de vot le este limitat debililor sau alientatilor minatli pusi sub interdictie, dar si persoanelor carora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilita prin hotararea judecatoreasca definitive.

Votul este secret, se exprima personal nu si in numele altui alegator, si se face pe baza liberului consimtamant.

Nu pot participa la alegeri si fii alesi, judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii active ai armatei, politistii si alte categorii de functionary publici stabilite prin lege organica. Totodata, nu pot fi alesi persoanele carora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales in autoritățile publice sau in orice alte funcții publice, pe durata stabilita prin hotărârea judecătorească definitive sau prin lege.

Cei care îndeplinesc condițiile de a fi alese si pentru funcția de senator ori deputat vor fi alesi prin scrutin pe lista, potrivit principiului reprezentării proporționale. In acest sens, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale (73.000 locuitori pentru Camera Deputatilor; 168.000 pentru Senat), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.

Listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor se depun la birourile electorale de circumscripţie, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor. Acestea trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat.

Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracţiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora.

În aceeaşi circumscripţie electorală, un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură listă de candidaţi. Partidele politice din alianţele politice sau alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianţei. Un partid nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă politică sau alianţă electorală.

Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu se admit nici liste de candidaţi independenţi.

O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator şi numai într-o singură circumscripţie electorală.

Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin hotărâre a biroului electoral al circumscripţiei electorale sau, după caz, a Biroului Electoral Central.

Propunerile de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de declaraţia de avere şi declaraţia de interese ale fiecărui candidat.

Toţi candidaţii născuţi înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa la securitate ca poliţie politică.

În cazul alianțelor politice şi al alianţelor electorale, propunerile de candidaţi vor fi semnate de conducerile fiecărui partid din alianţă.

Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care depun la Biroul Electoral Central o listă de susţinători cuprinzând cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral la nivel naţional, pot depune liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale.

Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători.

Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege iar sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot şi cu domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală pentru care se propun candidaţi. Un alegător poate susţine mai multe liste de candidaţi sau candidaţi independenţi.

Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament. Prin minoritate naţională se înţelege, in sensul legii, acea etnie reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.

Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală, în scopul participării la alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.

Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central, în termen de 5 zile de la data înfiinţării acestuia. Acesta Biroul se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la data depunerii acestuia.

Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale privind exercitarea dreptului de a fi ales, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale.

În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia într-un loc vizibil.

Candidaţii pot renunţa la candidatură, până la data-limită de depunere a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauză va da o declaraţie pe propria răspundere, pe care o va depune la biroul electoral de circumscripţie.

Competitorii electorali pot retrage propunerea de candidaturi şi pot depune o altă astfel de propunere până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere semnată de aceleași persoane care semnează propunerea de candidatură.

În cazul unei renunțări la candidatură după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii candidatului. În cazul decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii acestuia.

Dacă decesul s-a produs înainte de data tipăririi buletinelor de vot, respectivul candidat nu va mai fi înscris pe buletinul de vot. În cazul în care decesul s-a produs după data tipăririi buletinelor de vot, votarea se face pe buletinele de vot astfel tipărite, iar candidatului decedat nu i se atribuie mandate.

Alegerea parlamentarilor se desfășoară doar într-o singura zi, iar aceasta trebuie sa fie duminica.

Data desfășurării alegerii se aduce la cunoștința alegatorilor cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea in Monitorul Oficial. Campania electorala, in schimb, începe cu 30 de zile înainte de ziua votării si se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.

In vederea organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Sunt organizate in total 43 de circumscriptii.

În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al municipiului Bucureşti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului Bucureşti, şi un birou electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.

Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Nu pot face parte din cadrul birourilor candidaţii în alegeri, soţul/soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusive.

La nivel naţional se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, conform legii, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, precum şi cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, comunicaţi în scris de către acestea.

În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din circumscripţiile electorale.

Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripţii electorale se constituie un birou electoral de circumscripţie, format din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 9 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripţia electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării are sediul în municipiul Bucureşti.

În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripţie, partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.

Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 7 reprezentanţi ai partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale.

Preşedintele oficiului electoral şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului.

În 24 de ore de la data desemnării magistraţilor, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri comunică în scris numele reprezentanţilor lor în oficiul electoral.

Deciziile biroului electoral de circumscripţie, dar si cele ale oficiului electoral de sector se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin afişare pe site-ul propriu şi se comunică părţilor interesate.

Autoritatea Electorală Permanentă administrează Registrul secţiilor de votare din ţară, care reprezintă o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile şi dotarea secţiilor de votare. Registrul secţiilor de votare este public.

Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei votării, primarii aduc la cunoştinţă publică, cu ajutorul prefecţilor, delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi sediile acestora, în condiţiile stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă, prin hotărâre.

Secţiile de votare din ţară rămân fixe, cu excepţia modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităţilor administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităţilor, se comunică de către primari, de îndată, Autorităţii Electorale Permanente.

În termen de cel mult 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora.

Activităţile de pregătire şi organizare a procesului de votare în străinătate sunt asigurate de către biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, cu sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe.

În termen de 30 de zile de la data comunicării, Autoritatea Electorală Permanentă stabileşte, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite şi institutele culturale din străinătate se organizează secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7.00.

În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.

Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor.

De asemenea, in campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură şi la discriminare se înţelege atât discursul, cât şi mesajele de propagandă electorală care incită, promovează ori justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranţă sau orice altă formă de discriminare prevăzută de legea speciala.

Totodată, in campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

In vederea promovării campaniei electorale, accesul partidelor politice parlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale ale acestora la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. La serviciile publice naţionale de radiodifuziune şi de televiziune au acces gratuit partidele politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 23 de circumscripţii electorale. Timpii de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporţionali cu numărul listelor complete de candidaţi depuse şi se calculează de Societatea Română de Televiziune şi de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.

Se interzice prin legea cadru contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea participanţilor la campania electorala, sau cedarea timpilor de antenă candidaţilor de către societăţile comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice.

Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, candidaţii independenţi, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obligaţia să solicite, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice şi private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.

Timpii de antenă la radiodifuziunile şi televiziunile publice şi private, inclusiv la cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în fiecare din zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale.

Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens.

În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de ora 21.00, ora României.

În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6.00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele. După încheierea acestei operaţii închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.

Votarea începe la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00.

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate, conform prezentei legi, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţârii de domiciliu.

Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legal de şedere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.

Militarii, poliţiştii şi personalul civil roman din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în ţară în care îşi desfăşoară misiunea. Aceştia vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi vor vota în baza paşaportului de serviciu.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respective se face o verificare in Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:

1. a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana care şi-a pierdut drepturile electorale;
2. b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare;
3. c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
4. d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi stampila cu menţiunea „VOTAT”;
5. e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; în cazul în care persoana este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT;
6. f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Persoanelor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

Totodata, la ora 21.00, urna specială trebuie să se afle în localul secţiei de vot.

Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat şi se încheie, în două exemplare originale, câte un proces-verbal. Procesele-verbale se semnează de preşedinte, de locţiitorul acestuia, precum şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila de control a acesteia.

După primirea dosarelor de la secțiile de vot, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

1. a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;
2. b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de deputat, respectiv de senator. La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.

Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape, la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional:

1. a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral at circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire;
2. b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă;
3. c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă;
4. d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat;
5. e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc, precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întruneşte condiţia prevăzută la alin. (2); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.

Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:

1. a) pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cărora le-au revenit mandate, se împarte numărul voturilor neutilizate şi ai celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale; rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii; în circumscripţiile în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în urma calculelor făcute, nu pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripţiei respective, departajarea pentru ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în respectiva circumscripţie, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripţiei, apoi numărul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, iar, în final, dacă niciunul din criteriile anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorţi, organizată de Biroul Electoral Central; pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectivă; ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii; în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel naţional; în situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea; dacă numărul din lista ordonată la nivel naţional este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat;
2. b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor mai sus menționate, Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;
3. c) daca după aplicarea prevederilor de la punctualele a si b au mai rămas mandate nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.

Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi se atribuie candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii acestora pe listă.

Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii senatorilor şi deputaţilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire.

În cazul în care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale optează pentru depunerea aceleiaşi liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale, mandatul de deputat revine, în ordinea înscrierii, candidatului aflat pe lista organizaţiei minorităţii naţionale respective.

Candidaţii înscrişi în liste care nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanţă a mandatelor de senatori sau de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerii partidelor politice sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.

Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util.