Administrarea inteligentă a presiunii generate de Pandemie asupra economiei mondiale reprezintă una dintre principalele provocări ale anului care a început.
După restricțiile și blocajele economice din 2020, s-au înregistrat deficite bugetare fără precedent în majoritatea statelor lumii. În acest moment, peste jumătate din populația mondială trăiește pe credit. Care va trebui plătit. Analizând lucid cifrele macroeconomice, pare evident că următorii 2-3 ani sunt “amanetați”!
Astfel că, după ce se va îndepărta umbra acută a pandemiei – ca efect al campaniilor naționale de vaccinare – ne putem aștepta la o foarte intensă criză economică!
Iar istoria ne învață – pe cei care se mai obosesc să o înțeleagă – că fiecare cataclism economic aduce cu sine, cu precădere în zonele vulnerabile, dezastre sociale, umanitare și, uneori, chiar conflicte deschise!
Pentru a preveni o astfel de evoluție, pentru evita “zona vulnerabilă” – în care s-a regăsit, din păcate, de atâtea ori – România are nevoie de o plasă economică de siguranță pe care trebuie deja să înceapă s-o construiască. Iar, ținând seama de resursele și necesitățile noastre imediate, această plasă de siguranță o pot constitui investițiile guvernamentale.
Pe de o parte, trebuie încurajat inteligent un consum echilibrat pentru a susține dezvoltarea producției interne prin intermediul căreia se poate diminua semnificativ șomajul, reducând, astfel, presiunea asupra bugetului de stat.
Pe de altă parte, sunt vitale investițiile în infrastructură. La sfârșitul anului trecut, pornind de la modelul unui plan de anvergură internațională demarat de Polonia, apreciam că și România are potențialul și necesitatea de a dezvolta proiecte majore. Propuneam atunci dezvoltarea unui “hub” industrial în zona Dobrogea, unde, prin dezvoltarea semnificativă a infrastructurii navale, aeriene, rutiere și feroviare se poate construi o interfață comercială strategică între Europa și Asia.
Evident, sunt posibile și alte direcții complementare, de la dezvoltarea masivă a rețelei de autostrăzi, la proiecte strategice inovative în agricultură.
Planurile de amploare, investițiile semnificative în infrastructură vor asigura, pe lângă beneficiile economice directe, consolidarea încrederii națiunii noastre în propriul viitor.
România, membru UE și partener strategic al SUA, este obligată să gândească, să proiecteze și să construiască major. Să-și asume anvergura la care este îndreptățită de istorie, de populație, de potențialul economic și de alianțele din care face parte.