Doctrina umanistă a fost rezultatul analizei sistemului capitalist şi socialist care a avut drept concluzie faptul că ambele au o mare carenţă: nu ţin cont de natura umană.
România este în derivă. Capitalismul şi socialismul sunt compromise:
• Ambele au fost infirmate de viaţă (vezi repetate încercări de adaptare);
• Nici una dintre cele două nu mai au bază ideologică prin dispariţia antagonismului dintre capital şi clasa muncitoare;
• Atât capitalismul, cât şi socialismul nu au avut în vedere natura umană în elaborarea principiilor doctrinare;
PRINCIPIILE DOCTRINEI UMANISTE
Omul, cu atributele sale fundamentale,
DEMNITATE, ONOARE, CURAJ,
este valoarea centrală a societății!
Valoarea umană este criteriul fundamental de selecție în societate, prin aplicarea principiului umanist:
OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT!
Pentru că abuzurile sunt cauza fundamentală a nedreptăților, a corupției, a sărăciei, principalul obiectiv al umaniștilor este:
STOP ABUZURILOR!
Resursele publice vor fi alocate exclusiv în baza analizei pragmatice
COST-BENEFICIU,
costuri publice cât mai mici, beneficii pentru societate cât mai mari!
Omul reprezintă baza și măsura tuturor lucrurilor, iar inteligența artificială poate fi folosită exclusiv în beneficiul oamenilor. Destinul societăţii omeneşti trebuie să fie decis de OAMENI, NU DE ROBOŢI!
Ce înseamnă DEMNITATE, ONOARE, CURAJ?
Din perspectiva umanismului pragmatic, DEMNITATEA este valoare intrinsecă a ființei umane. Demnitatea implică:
• Respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale ale oricărei persoane.
• Dreptul de a avea un rol social activ (opinie, identitate, vot) conform propriilor valori.
• Garantarea condițiilor decente de trai (siguranță, hrană, sănătate, educație, condiții civilizate de locuit).
• Posibilitatea concretă asigurată fiecărui om de a-și descoperi și de a-și dezvolta abilitățile specifice pentru a-și împlini potențialul.
ONOAREA conține premisele morale și etice prin care ființa umană, loială principiilor umanismului pragmatic, alege să se raporteze la semenii săi. Onoarea implică:
• Respectul pentru celelalte persoane;
• Respectul pentru angajamentele asumate față de ceilalți; “Cuvântul dat trebuie respectat!”
• Respectul pentru diferență.
CURAJUL caracterizează, în viziunea umanismului pragmatic, atât modalitatea cu care acționează omul în plan social, economic, politic sau cultural, cât și obiectivele acestor acțiuni. Curajul implică:
• Îndatorirea de a combate nedreptățile și inechitățile;
• Responsabilitatea de a proteja categoriile sociale vulnerabile, indiferent de amploarea obstacolelor.
• Asumarea necesității de a contribui activ la garantarea siguranței, prosperității și echilibrului societății.
UMANISMUL şi DIVINITATEA
Umanismul pragmatic are o viziune modernă asupra raporturilor OM – DIVINITATE, punând pe prim plan VALOAREA UMANĂ, dar nu pentru a o contrapune DIVINITĂŢII. Libertatea credinței este fundamentală!
UMANISMUL ȘI STATUL
În concepția PUSL, statul este al oamenilor, nu oamenii ai statului!
UMANISMUL ȘI SOCIETATEA
Umaniștii susţin interesele întreprinzătorilor particulari şi iniţiativa privată, pledează pentru solidaritate socială în folosul categoriilor defavorizate. Educaţia și cunoaşterea sunt mijloace concrete de dobândire a libertăţii.
VIZIUNEA UMANISTĂ
Succesul unei societăți depinde, în mod esențial, de capacitatea ei de a identifica, de a cultiva și de a utiliza valoarea care există în propriile sale rânduri.
Societatea viitoare va fi o societate a cunoașterii care va recunoaște drept valoare supremă nu proprietatea, nu poziția socială, ci cunoașterea, capacitatea ei de a genera valoare nou creată.
PERSPECTIVA FONDATORULUI
“Umanismul își propune să apere omenirea de excesele individualismului extrem, ca și de cele ale colectivismului exacerbat. Acest obiectiv va fi realizat prin identificarea, selectarea, cultivarea și utilizarea valorii umane.
Din punct de vedere individual, umanismul înseamnă o revoluție morală, iar din perspectiva comunitară, reprezintă asumarea bunului-simț ca principiu fundamental al interacțiunii sociale.
Opțiunea pentru umanism nu constituie o simplă alternativă politică, ci o asumare a ordinii naturale a lucrurilor.”
Dan Voiculescu, Tratatul Umanismului Pragmatic, Editura Academiei Române, 2021 .
SCURT ISTORIC
Deși data oficială a înregistrării este 28 septembrie 2015, partidul reprezintă doar o nouă expresie a uneia dintre cele mai vechi mișcări politice din România post-decembristă. Traversând, asemeni întregii națiuni, o istorie învolburată, această mișcare a luat naștere în 1991, odată cu fondarea Partidului Umanist Român. Ceea ce leagă, peste ani, PUSL de astăzi de partidul fondat în 1991 înseamnă un set de valori, o echipă formată din oamenii atașați de aceste valori și de acest proiect doctrinar. Dar mai ales este vorba despre un om: profesorul Dan Voiculescu, fondatorul PUR și al doctrinei umaniste.
În 1991, România se afla încă la începutul unui nou drum. Democrația și redescoperirea pluripartitismului au adus, inițial, o perioadă caracterizată mai degrabă de confuzie. Stânga se reformula, căutând în social-democrație o expresie mai modernă, dreapta renăștea prin partidele istorice, ideologii noi încercau să își găsească propria expresie politică. Pe scurt, o perioadă extrem de febrilă, din punct de vedere politic, în care apăreau și dispăreau formațiuni politice, fără a reuși să lase ceva notabil în istorie.
Fondarea Partidului Umanist Român însemna căutarea unei noi direcții. O direcție care nu ducea nici spre stânga, cu ideile sale despre statul paternalist, nici spre dreapta care redescoperea virtuțile pieței și forța marelui capital. Discursul umaniștilor vorbea despre micul întreprinzător, despre întreprinderile mici și mijlocii, despre micul fermier sau despre cercetarea românească, dar și despre mecanisme de protecție socială care să stimuleze reinserția socială rapidă.
Toate aceste lucruri despre care vorbeau umaniștii defineau, deja, nu doar, așa cum spuneam, o nouă direcție, dar și un sistem de valori și premisa unei noi arhitecturi ideologice. O ideologie care încă nu exista, care atunci începea să capete contur.
Prof. Dan Voiculescu, fondatorul PUR, a fost cel care a formulat pentru prima dată principiile umanismului pragmatic, principii care aveau să devină temelia doctrinară a PUR de atunci și a PUSL de astăzi. Elaborarea fundamentului teoretic al doctrinei umanismului pragmatic a reprezentat un proces care a durat aproape trei decenii, căpătând o formulă tot mai elaborată, tot mai complexă, de la o lucrare la alta, până la forma complexă, prezentată în „Societatea umanistă” (Editura Intact – 2004). Lucrările ulterioare au adus noi precizări, lămuriri sau nuanțări, dar doctrina umanistă exista, iar PUR era un partid cu o identitate proprie, cu propria ideologie și cu propria viziune.
Prezent în cursa electorală în 1996, într-o alianță cu PDAR și Partidul Ecologist, numită Uniunea Națională de Centru, PUR dă candidatul pentru alegerile prezidențiale al alianței, în persoana prof.dr. Ioan Pop de Popa, care câștigă alegerile interne în cadrul UNC. Candidatul UNC obține doar circa 60.000 de voturi, iar alianța nu reușește să atingă pragul electoral necesar intrării în Parlament.
În perioada 2000-2004, PUR deține portofoliul Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, în cadrul Guvernului Adrian Năstase. Silvia Ciornei, reprezentanta PUR, ocupă această poziție până în vara lui 2003. Prezența la guvernare a PUR a însemnat o serie de măsuri de stimulare a IMM-urilor, partidul căpătând atunci supra-numele de „Partidul IMM-urilor”.
La alegerile din 2004, Partidul Umanist Român, care între timp își schimbase denumirea în Partidul Conservator, participă într-o alianță cu PSD. În urma alegerilor, PC își constituie propriile grupuri parlamentare, iar prof. Dan Voiculescu devine vicepreședinte al Senatului.
Prezența la guvernare în acea perioadă a adus și o însemnată contribuție a umaniștilor în procesul de finalizare a negocierilor pentru aderarea la UE și în procesul de aderare la NATO.
În urma unor îndelungi și complicate negocieri, PC acceptă participarea la guvernare alături de reprezentanții Alianței DA (PNL, PD). A fost o decizie greu de luat, controversată, dar asumată. Prelungirea negocierilor, a perioadei de instabilitate, ar fi însemnat o lungă și complicată criză, pe care România nu și-o putea permite în condițiile în care se afla în plin proces de aderare la UE.
PC participă la Guvernarea Tăriceanu până în 2006, deținând următoarele portofolii: Ministru de stat pentru coordonarea activităților din domeniile mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii (George Copos, apoi Bogdan Pascu), Ministrul economiei și comerțului (Codruț Sereș), Ministrul delegat pentru coordonarea activităților de control (Sorin Vicol).
Retragerea de la guvernare a fost motivată de lipsa de receptivitate a partenerilor de guvernare față de proiectele propuse de către umaniști. Practic, la acel moment, toate deciziile politice majore erau controlate de către noul președinte, Traian Băsescu. Un nou președinte care se autodefinise ca președinte-jucător, care ținea să își impună, dincolo de limitele constituționale, punctul de vedere în chestiuni care depășeau cu mult limitele mandatului său.
Frecventele încălcări ale Constituției de către Traian Băsescu, abuzul de putere și excesele regimului său au dus, în 2007, la punerea în discuție a posibilității suspendării președintelui. Pe 28 februarie 2007, Parlamentul aprobă înființarea unei comisii de anchetă pentru suspendarea președintelui. Sunt exprimate 256 de voturi pentru, 78 împotrivă și se consemnează 21 de abțineri. Președinte al comisiei este ales liderul conservatorilor, vicepreședintele Senatului, prof. Dan Voiculescu.
Pe 21 martie, prof. Dan Voiculescu prezintă raportul comisiei de anchetă. Pe 19 aprilie propunerea de suspendare este votată în Parlament și este adoptată cu votul a 322 de parlamentari. Deși anterior anunțase că va demisiona „la cinci minute” după suspendare, Traian Băsescu nu demisionează. O amplă mobilizare a aparatului de propagandă al regimului are loc, iar la referendumul pentru demiterea președintelui este consemnat un vot majoritar împotrivă.
Tot în 2006, PUNR este absorbit de către PC.
Pe 9 ianuarie 2011, PNL și PC constituie Alianța de Centru Dreapta. Cele două partide convin asupra unui program comun și decid să participe pe liste comune la viitoarele alegeri.
Doar o lună mai târziu, pe 5 februarie 2011, se constituie Uniunea Social Liberală. Prof. Dan Voiculescu propune constituirea unei mari alianțe, alcătuite din PSD și ACD, o alianță care să ofere românilor o alternativă democratică la excesele regimului Băsescu. Propunerea liderului conservator, deși privită inițial cu relativ scepticism, capătă contur, negocierile inițiate și conduse de către acesta ajung la un bun rezultat, iar la alegerile locale din 2012 USL obține președinția a 36 de Consilii Județene,1292 de primării și 12.668 de locuri de consilieri, în timp ce la alegerile parlamentare adună 58,6% din voturile pentru Camera Deputaților și 60,03% din voturile pentru Senat. Pe bună dreptate, USL a fost și continuă să fie socotită cea mai de succes alianță politică din România post-decembristă.
În Guvernul Ponta, format în urma alegerilor, PC deține, în prima formulă, portofoliul agriculturii. În urma remanieri, portofoliului agriculturii i se adaugă cel de Ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, ocupat de Maria Grapini.
În februarie 2014 USL se rupe, iar PNL se retrage de la guvernare. PC sprijină în continuare Guvernul Ponta, păstrând ministerul agriculturii și obținând o poziție de vicepremier.
În 2015, partidul condus pe atunci de Daniel Constantin, decide fuziunea cu Partidul Liberal Reformator, formând ALDE. Mai mulți vechi membri ai formațiunii se opun fuziunii și abandonării propriei direcții ideologice.
Pe 28 septembrie 2015 este fondat Partidul Puterii Umaniste (social-liberal).
Deși partidul nu a participat la alegerile europarlamentare din 2019, europarlamentarul Maria Grapini, care candidase inițial pe listele PSD, a revenit la PUSL, reprezentând partidul în Parlamentul european.
Partidul propune propriul candidat la alegerile prezidențiale din 2019, în persoana Ramonei Ioana Bruynseels. Campania electorală al Ramonei Bruynseels la alegerile prezidențiale s-a bazat pe scopul reformării clasei politice și a pus accent pe renunțarea la privilegiul imunității parlamentare. Candidata PPU (social-liberal) a obținut 2,65% din voturi, părăsind ulterior partidul.
Pe 25 iunie 2020, în plenul Camerei Deputaților, a fost anunțată înființarea grupării umaniste în cadrul grupului parlamentar al PSD. Din această grupare faceau parte deputații: Grațiela Gavrilescu, Alexandru Băișanu, Doru Oprișcan, Andrei Gerea, Eugen Durbacă, Steluța Cătăniciu și Dorel Căprar. Ulterior, la data de 7 iulie 2020 senatorul bistrițean Ioan Simionca s-a înscris în partid, devenind al doilea senator al umaniștilor.
În legislatura 2020-2024, grupul umanist a fost reprezentat în Parlament de 4 parlamentari: Grațiela Gavrilescu, Steluța Cătăniciu, Ana-Loredana Predescu și Vlad Popescu Piedone.
La alegerile locale din 2024, Partidul Umanist Social Liberal a obținut câteva succese importante, printre care cel al lui Vlad Popescu Piedone, care a câștigat Primăria Sectorului 5, si cel al lui Marius Constantin, care a obținut al treilea său mandat de primar al orașului Băicoi. De asemenea, PUSL a obținut, la nivel național, 280 de mandate de consilier local.
În noua legislatură parlamentară, 2024 – 2028, PUSL este reprezentat de trei deputați, Grațiela Gavrilescu, Bogdan Ciucă, respectiv Alexandru Băișanu, care formează Gruparea Umanistă din Parlamentul României.