Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Modificările legislative ale Legii dialogului social propuse de umaniști oferă premisele unui dialog constructiv și benefic pentru toate părțile implicate

Actualul conflict apărut la Metrorex demonstrează încă o dată necesitatea unui cadru legislativ care să ofere premisele unui dialog social real, în avantajul direct al partenerilor sociali direct implicați – angajați și angajatori, precum și în interesul autorităților publice, pentru ca relațiile de muncă se realizeze într-un climat de pace socială.

Dragoș Frumosu, liderul SindAlimenta și al Departamentului pentru Industrie Alimentară al PPU (social-liberal), subliniază că acest conflict de la Metrorex are două componente distincte.

„Vorbim despre o componentă litigioasă comercială, care este de competența instanțelor judecătorești, apoi de un conflict de drepturi de natură sindicală reglementat de Legea Dialogului Social. Cele două aspecte trebuie analizate distinct, fără a încerca să aruncăm o anatemă asupra întregii mișcări sindicale, orice măsură antisindicală pornită de la un caz particular având menirea să altereze și mai mult cadrul dialogului social, unul atât de precar în acest moment”, a explicat Dragoș Frumosu.

Astfel, principala problemă este punerea în aplicare a Legii Dialogului Social, în litera și spiritul ei, în mediul privat, fără a ține cont de interesele financiare ale marilor corporații sau de implicarea factorului politic, așa cum este cazul în mediul bugetar.

Prin adoptarea legii 62/2011, cea a dialogului social, apreciem că au fost restrânse drepturile sindicale, adoptarea acesteia prin asumare de către guvern făcându-se cu ignorarea cererilor organizațiilor sindicale, care au sugerat modificări și completări ale actului normativ.

O consecință directă a acestor modificări a fost reducerea semnificativă a numărului contractelor colective de muncă, în prezent înregistrându-se cu 90% mai puține decât în urmă cu zece ani. Lipsa unui cadru legal coerent în acord cu legislația comunitară și a Organizației Internaționale a Muncii, cumulat cu lipsa sancțiunilor pentru nerespectarea legii și pasivitatea Ministerului Muncii și a structurilor din subordinea acestuia, au condus la ruinarea dialogului social în România și la destructurare sindicatelor, cu preponderenta a celor din mediul privat.

În cursul anului trecut, parlamentarii PPU (social-liberal) au depus un proiect de lege pentru completarea și modificarea Legii 62/2011, modificări care ar restabili premisele pentru un dialog social real în România.

„Modificările legislative pe care le propunem noi, umaniștii, au în vedere și punerea de acord a prevederilor actului normativ cu recomandările organismelor europene și ale Organizației Internaționale a Muncii, ale Codului Civil, precum și cu deciziile Curții Constituționale. Aspectul crucial al Dialogului Social bipartit este parteneriatul. Se porneşte de la premisa că sindicatele şi asociaţiile patronale recunosc existenţa unei probleme comune şi se angajează să acţioneze împreună pentru a o rezolva. Dialogul Social devine astfel un instrument al consensului. În plus, în varianta sa tripartită, Dialogul Social oferă partenerilor sociali (sindicate, patronate, guvern) un instrument prin care pot influenţa deciziile guvernului şi prin care îşi pot susţine interesele, iar guvernului un plus de legitimitate pentru acţiunile sale.

Pentru ca abordarea prin Dialog Social să funcţioneze, este nevoie să fie îndeplinite un număr de condiţii preliminare, printre care cele mai importante sunt fundamentele unei societăţi democratice şi existenţa unui cadru legislativ al proceselor de dialog. Este nevoie de organizaţii sindicale şi patronale, care să poată să-şi îndeplinească rolul în procesul de dialog. În afară de aceasta, este nevoie de un interes comun şi de o deschidere a părţilor spre un astfel de dialog constructiv, bazat pe colaborare, care să reglementeze clar dreptul la muncă și să apere drepturile angajaților”, a subliniat Dragoș Frumosu.

Biroul de presă