Imaginile terifiante de la spitalul din Reșița – locul în care pacienții așteaptă dezbrăcați, disperați, întinși pe podea, un ajutor medical ce nu pare să mai vină – vor fi preluate, fără îndoială, de mass-media din întreaga lume. Și, din păcate, cazul Reșița nu este singular în România!
După anii 2010-2014 – perioada în care Traian Băsescu își făcea un titlu de glorie din închiderea spitalelor și le comunica agresiv medicilor să plece în străinătate – criza sistemului sanitar românesc s-a adâncit până la colapsul actual.
Succesul celor câteva unități medicale de elită este umbrit de sutele de spitale insalubre, lipsite de tehnică și personal de specialitate, care au devenit uriașe surse de infecții.
Peste 70% din populația României nu are astăzi acces la tratament medical de calitate! Acesta este principalul motiv pentru care suntem, mereu, “campionii mortalității” în Europa, de la cea infantilă, la cea a persoanelor îmbolnăvite de Covid19.
Apariția fotografiilor de la Reșița cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare a fost, inevitabil, politizată. Marile partide se acuză reciproc, într-un joc cu mize electorale evidente. În locul unei analize profunde și a unei asumări oneste a responsabilității, se arată cu degetul spre cealaltă tabără.
Însă, din fericire, campania electorală se va încheia peste doar câteva zile. Vor urma patru ani fără alte alegeri. Cel puțin în teorie, liderii instituționali se vor putea ocupa și de administrarea țării, nu doar de interesele de partid. Iar salvarea sistemului național de sănătate ar trebui să fie prioritatea imediată a noului Guvern, indiferent de culoarea politică.
Cine va reforma profesionist “sănătatea românească” va avea meritul de a salva sute de vieți, pierdute zilnic în haosul actual.
Dacă respectăm cu adevărat dreptul românilor la viață, “cazul Reșița” ar trebui analizat și îndreptat până la finalul acestui an. Ca să poată trata eficient durerile românilor, sistemul sanitar trebuie să intre, urgent, la terapie intensivă.