Trebuie sa admit faptul ca sunt revoltata când aud de așa-zisele “scenarii” pe care le asteptam cu toții, cu sufletul la gura, privind începerea anului școlar!
Dar de măsurile privind incluziunea socială ori incluziunea școlară, spune careva, ceva? Sau ne prefacem ca totul e in regula și nimeni nu a suferit de pe urma pandemiei?! Incluziunea socială nici măcar nu se afla printre prioritățile guvernanților, precum și faptul ca in jur de 1 milion de persoane au rămas fără locuri de munca. Ei cum își vor gestiona cheltuielile, dacă au copii ce vor trebui sa meargă la școala? Dacă ei se afla printre persoanele vulnerabile ori printre cele care au rămas fără locuri de munca, cum pot sa își sprijine copiii sa aibă acces la un drept constituțional, și anume: dreptul la educație? Am înțeles ca vor oferi măști familiilor vulnerabile, la începerea anului școlar, măcar atât, la schimbul alocațiilor, pe care, cu tupeu, nu le au mărit, sfidând atât decizia Curții Constituționale, cât și încălcând cu nepăsare dreptul constituțional la educație.
Excluziunea socială e in creștere, iar cei mai afectați sunt copiii de etnie roma, copiii cu dizabilități, copiii din familii/comunități ce se confrunta cu sărăcia. Nu exista strategii publice complete și coerente, orientate suficient spre mediile defavorizate și spre calitatea educației. Și dat fiind faptul ca situația socială era precară pana la începerea pandemiei, acum este și mai rău, iar acest lucru o spun cifrele, nu eu. Și cifrele, nu mint!