Recentele cooptări în rândul umaniştilor au determinat, oarecum previzibil, reacţii ostile din partea celor incomodaţi de apariţia unui nou curent politic relevant.
În acest context, vechii mei “prieteni” şi-au reluat dezinformările. Nu pentru ei – pierduţi iremediabil în frustrare, ură şi alte deficienţe de caracter – ci pentru cei de bună credinţă, bombardaţi în aceste zile cu “partidul lui Voiculescu”, fac următoarele precizări:
1. Nu fac parte din conducerea executivă a PPU (social-liberal), formată din personalităţi recunoscute, care acţionează conform propriilor valori şi principii.
2. Din perspectiva unui observator detaşat, consider că umaniştii ar trebui să se concentreze prioritar pe proiecte şi soluţii concrete. Cred că romanii interesaţi de politica vor să afle, în primul rând, ce propune PPU (social-liberal) pentru România, nu care este numărul de parlamentari sau de lideri centrali.
3. Apreciez că, pentru consolidarea curentului umanist, este necesară o promovare intensă şi coerentă a soluţiilor sociale şi economice, identificate în doctrina umanismului pragmatic.
Evident, actualii lideri umanişti vor hotărî dacă şi în ce măsură vor da atenţie acestor opinii. Direcţia în care va acţiona PPU (social-liberal) este decizia şi responsabilitatea actualei conduceri executive.