PACHETUL TOTAL NEGOCIAT LA CONSILIUL EUROPEAN- 1824,3 miliarde euro din care:
-750 miliarde Fondul de redresare
-1074 noul buget pe 2021-2027
În noul Cadru financiar multianual 2021-2027,s-a negociat astfel:
-ca unele state membre să beneficieze de reducerea contribuţiei la bugetul multianual Germania, Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria
-unele state să rămână cu aceeaşi contributie
-unele state să-şi crească contribuiţia- aici intră România şi încă şapte state
Procentele de creştere a alocării de fonduri din noul buget pe 2021-2027 sunt diferite, dar nici la acest capitol România nu a negociat bine!
De exemplu, Bulgaria va primi fonduri cu 141% mai mult decât în vechiul exercitiu financiar, Belgia cu 169%, Malta cu 275%, iar România cu 26,09%(dar şi contribuţia României la bugetul UE va creşte!)
Pe lângă cele două bugete negociate, fondul de redresare şi bugetul pe 2021-2027, s-au mai negociat fonduri suplimentare şi împrumuturi pentru:
-regiuni mai puţin dezvoltate (au fost definite 20 de regiuni),unde România nu a obţinut nimic, în schimb au obţinut:
Polonia-600 de milioane de euro
Bulgaria- 200 de milioane de euro
Cehia 1,55 miliarde de euro
Portugalia -300 de milioane de euro
-fonduri pentru sectorul agricol, unde România nu a primit nimic, în schimb au obţinut:
Grecia – 300 milioane de euro
Slovacia- 200 de milioane de euro
Croatia – 100 milioane de euro
Franţa- 1,6 miliarde de euro
Distribuţia Fondului de redresare (750 miliarde euro) a fost de asemenea în dezavantajul României dacă comparăm sumele primite raportate la populaţie.
Cea mai mare sumă a primit-o Italia-209 miliarde (28%)- din care 81 miliarde granturi şi 128 miliarde credite- populaţia 60,7 milioane.
Spania-140 miliarde euro,din care 72,2 granturi şi 67,8 împrumuturi – populaţia 46,77 milioane
Polonia-160 miliarde, din care 124 miliarde granturi si 36 miliarde împrumuturi (un raport foarte bun între granturi şi împrumuturi) plus 600 milioane pentru regiuni sărace- populaţia 38,51 milioane
Portugalia-15,3 miliarde granturi şi 10,8 miliarde împrumuturi – populaţia 10,56 milioane
Croaţia-9,4 miliarde 9 plus 100 de milioane pentru agricultura -populaţia 4,29 milioane
Grecia -70 miliarde plus 300 milioane pentru agricultura- populaţia 11,35 milioane
Slovacia -7,5 miliarde ,plus 6,8 miliarde împrumuturi, plus 200 milioane pentru agricultură- populaţia 5,4 milioane
Bulgaria -29 miliarde total, plus 200 de milioane pentru regiuni sărace – populaţia 7,3 milioane
România- 33,5 miliarde din care 16,8 granturi şi 16,7 împrumuturi, populaţia 20,12 milioane.
Dacă vom compara sumele raportate la populaţie vom observa că România a primit cel mai puţin.
Distributia bugetului 2021-2027:
România a primit 46,4 miliarde (dar va contribui cu un plus de 2-5 miliarde)- populaţie de 20,12 milioane
Polonia a primit 125 de miliarde (populaţie de 38,57 milioane)
Croaţia a primit 12,6 miliarde (populaţie de 4,29 milioane)
Slovacia a primit 18,16 miliarde plus 8 miliarde din exerciţiul trecut (populaţie 5,4 milioane)
Portugalia a primit 29,8 miliarde (populaţia 10,56 milioane)
Grecia a primit 38 miliarde (populaţia 11,35 milioane)
Şi la acest capitol România nu are avantaje în faţa altor state.
De menţionat!
Criteriile puse şi la fondul de redresare (împrumuturi) şi la bugetul pentru 2021-2027 pun în pericol primirea de către România a banilor şi aşa puţini în raport cu alte state.
Împrumuturile vor fi conditionate de nivelul veniturilor brute din statul membru (România fiind statul cu cea mai închisă economie, evident va avea un venit brut mai mic şi atunci nivelul împrumuturilor va fi mai mic decât suma teoretic alocată de 16,7 miliarde.
Banii alocaţi teoretic pentru noul buget 2021-2027 (46,4 miliarde) au mai multe condiţionalităţi:
-în primul rând se vor analiza proiectele de investiţii depuse de România la Comisia Europeană şi vor merge la aprobare (vot cu majoritate de 2/3 în Consiliul European)
-va exista condiţionalitatea- funcţionarea statului de drept- România nu a scăpat de MCV ( preşedintele nu a folosit prilejul negocierii bugetului când era nevoie de unanimitate să ceară eliminarea MCV dacă există oricum condiţionalitatea- stat de drept) şi este mult mai vulnerabilă în a i se aplica criteriul- statul de drept.
Concluzie!
Pentru România nu a negociat nimeni, nimic, atâta timp cât suntem pe penultimul loc la grad de sărăcie şi nu a intrat la banii suplimentari pentru regiuni sărace. Nu a intrat nici în grupul statelor care au primit bani suplimentari pentru agricultură, avem un procent nesemnificativ de creştere a alocării în noul exercitiu, aproape de 7 ori mai mică creşterea faţă de Bulgaria de exemplu, nu a intrat nici în grupul celor care nu îşi cresc contribuţia la noul buget.
Biroul de Presă al Europarlamentarului Maria Grapini