Sinteza a normelor juridice privind functionarea partidelor politice
Legea cadru privind partidele politice este Legea nr. 14 din 09.01.2015 republicata. Legea este divizata in 9 capitole si compusa din 55 de articole. Aceasta are ca scop definirea activitatii partidelor politice, nasterea si incetarea acestora.
Din prevederile legii mai sus metionate putem sintetiza urmatoarele.
Partidele sunt persoane juridice de drept public a caror activitate are ca scop promovarea valorilor şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri.
Acestea se pot organiza si functiona atat la nivel national cat si la nivel local si isi pot crea structuri interne potrivit statulului propriu pentru a reprezenta partidul fata de terti, deschide conturi bancare si raspunde de gestionarea acestora.
Partidele politice sunt compuse din membrii. Acestia sunt cetatei romani care au drept de vot potrivit Constitutiei Romaniei. De asemenea, cetatenii U.E. care nu detin cetatenia romana dar care au domiciliul in Romania au dreptul de a se asocia in partide politice sau de a se inscrie intr-un partid.Totusi, nu pot face parte dintr-un partid acei cetatei carora le este interzis prin lege asocierea politica.
Inscrierea membrilor in partid se face prin aprobarea cererii scrise de catre organul imputernicit sa hotarasca primire. O data cu depunerea cererii de inscriere, candidatul face o declaratie in scris, pe proprie raspundere, prin care asigura faptul ca nu mai este membru intr-un alt partid.
Membri au dreptul de a demisiona din partid in orice moment, cu efect imediat. De asemenea, inscrierea intr-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al carui membru a fost anterior.
Organizarea si functionarea unui partid politic in Romania se face in baza unui statut si a unui program politic. Statutul si programul partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele imputernicite prin statut.
Statutul, trebuie sa cuprinda in mod imperativ: denumirea integrală şi denumirea prescurtată; descrierea semnului permanent; semnul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă; sediul central; menţiunea expresă că urmăreşte numai obiective politice; drepturile şi îndatoririle membrilor; sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor; procedura de alegere a organelor executive şi competenţele acestora; competenţa adunării generale a membrilor sau a delegaţilor acestora; organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale; organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere; condiţiile în care îşi încetează activitatea; modul de administrare a patrimoniului şi sursele de finanţare, stabilite în condiţiile legii; organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi; alte menţiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege.
Conducerea partidului politic si ale organizatiilor teritoriale se face prin adunarea generala a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea data.
Adunarea generala reprezinta organul suprem decizional si se intruneste cel putin o data la 4 ani.
Totodata, in cadrul partidului se pot constitui comisii de arbitraj in vederea soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului. Comisia de arbitraj este compusa din membrii ce sunt alesi pe o durata de cel mult 4 ani si este organizata si functioneaza conform unui regulament aprobat de organul statutar.
Partidele politice se infiinteaza prin decizia la Tribunalul Bucuresti in urma depunerii unei cereri de inregistrare. Instanta se pronuta asupra cererii intr-un termen de cel mult 15 zile. Decizia Tribunalului Bucuresti poate fi atacata cu apel la Curtea de Apel Bucuresti iar decizia acesteia din urma este una definitiva.
Conform Legii partidelor politice republicate, partidele au dreptul si posibilitatea de a constitui alianțe politice in baza unui protocol de asociere. Inregistrarea aliantelor politice se face la Tribunalul Bucuresti. De asemenea, partidele politice se pot asocia si cu formatiuni nepolitice in vederea promovarii unor obiective comune. Prin asociere, partidele nu isi pierd personalitatea juridica si patrimoniul.
Partidele politice se pot reorganiza. O prima forma de reorganizare este fuziunea a doua sau mai multe partide. Fuziunea se realizeaza prin aprobarea protocolului de fuziune de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid. Totodata, prin protocolul de fuziune se stabileste caracterul fuziunii, prin absorbtie sau prin contopire.
Atunci cand partidele opteaza pentru a face o fuziune prin absorbtie, unul dintre partide isi pierde personalitatea juridica subrogându-se în drepturile şi obligaţiile partidelor absorbite care îşi încetează activitatea, inclusiv prin cumularea subvenţiilor acestora. Tocmai de aceea fuziunea nu trebuie confundata cu alinata politica. Prin incheierea unui protocol de alianta, toate partidele parte la protcol isi pastreaza personalitatea dobandita prin decizia Tribunalului.
Spre deosebire de fuziunea prin absorbtie si alianta, prin fuziuni de tip contopire a unor partide politice se va crea un nou partid politic. Acesta se va subroga in drepturi si obligatii partidelor contopite insa se va inregistra la Tribunal ca fiind un partid nou. Deci, trebuiesc aplicate regulile inregistrarii unui partid politic si nu cele specifice modificarii formei de organizare.
O a treia forma de reorganizare a unui partid politic este divizarea. Divizarea se face prin hotararea organului sau suprem de decizie si poate fi de doua feluri, partiala sau totala.
Divizarea parțiala constă în desprinderea unei părţi din patrimoniul unui partid politic, care îşi păstrează personalitatea juridică, şi transmiterea acestei părţi către unul sau mai multe partide care există sau care se înfiinţează în acest fel.
Divizarea parțiala se deosebește de fuziune prin faptul ca atât partidul care își pierde o parte, cat si partidul la care se duce partea desprinsa își păstrează personalitatea juridica.
Divizarea totala, al doilea tip de divizare, constă în împărţirea întregului patrimoniu al unui partid politic care îşi încetează existenţa către două sau mai multe partide existente sau care iau naştere astfel.
Divizarea totala este diferita de fuziunea prin aceea ca, prin încetarea existentei sale, partidul divizat își încetează scopul urmărit prin înființarea sa. In cazul fuziunii, pe de alta parte, se face o metamorfoza a partidelor ce au încheiat protocolul de fuziune.
Putem concluziona ca prin reorganizare, partidul își face un „upgrade politic” ori încetează a mai exista.
Pe lângă reorganizare, partidele politice își pot înceta activitatea si prin alte forme. Astfel, un partid își încetează activitatea prin dizolvare ori autodizolvare. Spre deosebire de autodizolvare care se face in baza hotărârii organelor competente prevăzute in statut si care se depune la Tribunalul București, deci ca urmare a propriei decizii, dizolvarea se face numai in temeiul hotărârii Curții Constituționale ori a Tribunalului București, independent de voința partidului politic.
Curtea Constituționala dizolva un partid politic doar in cazul defăimarea țării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri (art. 30, al. 7 Constitutia Ro.), in cazul in care partidul, prin scopurile ori prin activitatea sa, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrităţii sau a independenţei României (art. 40, al.2 Constitutia Ro).
Tribunalul București hotărăște asupra dizolvării partidului la cererea Ministerului Public, ca urmare a inactivității. Inactivitate se poate constata in următoarele circumstanțe: nu a ținut nicio adunare generală timp de 5 ani si nu a desemnat candidați, singur sau în alianţă, în două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare.
Evidenta partidelor politice se tine in Registrul partidelor politice. Înregistrarea si radierea partidelor se face numai de Tribunalul București iar datele din Registru sunt considerate informații de interes public.
Pe lângă Registrul partidelor politice exista si Registrul alianțelor politice. Acesta are drept scop tinerea evidentei alianțelor politice. Ca si in cazul Registrului partidelor politice, doar Tribunalul București operează in Registru alianțelor politice si orice înregistrare ori radiere de alianța se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cum am spus si in definirea activității partidelor politice, unul din scopurile înființării este participarea cu candidații in alegeri si la constituirea unor autorități publice. Astfel, potrivit legii speciale, pe care o vom prezenta in cele ce urmează, partidele politice legal constituite ori alianțele politice propun candidaturi pentru consiliile locale, consiliile județene si cele pentru primari. Desigur, se pot depune candidaturi si de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale ori candidaturi independente.