De peste 30 de ani, crizele politice sunt virusul care ne infectează societatea și economia națională.
Conform datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică în decurs de doar trei luni, între decembrie 2020 și martie 2021, prețul la energie electrică a înregistrat o creștere record de aproximativ 20%.
Cu o frecvență săptămânală, aflu amuzat, de obicei de la prietenii mai conectați decât mine la știrile zilei, ce mișcări mai “pregătește Dan Voiculescu”.
În 2007, în calitate de senator, am inițiat o propunere legislativă privind înființarea unui Fond de solidaritate, finanțat dintr-o contribuție de 1% din profitul marilor agenți economici, dedicat susținerii categoriilor sociale vulnerabile. Pentru că propunerea nu a fost adoptată, am demisionat din Parlament înainte de finalul legislaturii 2004-2008, iar în următoarea legislatură, 2008-2012, am reluat proiectul.
Decizia Ministerului Educației de a modifica abrupt structura anului școlar a determinat reacții vehemente din partea celor direct afectați: părinți, elevi, profesori.
În prezent, societatea românească pare definitiv captivă în “spirala violenței”. Frica, neîncrederea și intoleranța sunt alimentate din nenumărate surse, de la titlurile “nucleare” din majoritatea site-urilor de știri, la comentariile virulente de pe social media sau la tonul agresiv cu care sunt purtate dezbaterile politice.
În dezbaterile avute cu specialiști și colaboratori în perioada în care am lucrat la Tratatul Umanismului Pragmatic – ce va fi publicat în decursul acestui an – a apărut constant tema identificării unui “conflict identitar” specific doctrinei umaniste.
40% dintre români trăiesc în mediul rural, în sate în care, de foarte multe ori, lipsesc utilități elementare precum rețelele de apă și gaze, canalizarea sau asfaltul. Așadar 40% dintre români trăiesc în anul 2021 în condițiile secolului al XIX-lea. Evident, responsabilitatea pentru această situație aparține tuturor celor care au administrat România, la nivel central și local, în ultimii 30 de ani.
În condițiile crizei economice declanșate de Pandemie, ce
Detașarea de mizele politice imediate oferă avantajul unei perspective de ansamblu. În ultimii ani, privesc de la o asumată distanță nesfârșitele confruntări între dreapta și stânga, liberalism și social-democrație, presupuși conservatori și presupuși reformatori. Indiferent de direcție, aproape toți luptă “împotriva” a ceva sau a cuiva și, doar extrem de rar, “pentru” cineva sau ceva! Rezultatul acestor abordări este, implicit, constant distructiv.
În ultima decadă a lunii trecute, în Parlamentul European a fost adoptat un raport care reglementează ponderea și modalitatea în care inteligența artificială poate fi folosită în domenii strategice precum apărarea și monitorizarea cetățenilor. Știrea preluată de presa europeană începând din 22 ianuarie, a ajuns, în aceste zile, și pe câteva site-uri autohtone.