Imaginile terifiante de la spitalul din Reșița – locul în care pacienții așteaptă dezbrăcați, disperați, întinși pe podea, un ajutor medical ce nu pare să mai vină – vor fi preluate, fără îndoială, de mass-media din întreaga lume. Și, din păcate, cazul Reșița nu este singular în România!
La sfârșitul anului 2019, șomajul în România era sub 4% (3.9%). Pentru finalul anului în curs se prognozează o rată a șomajului spre 8%! Iar această cifră nu cuprinde sutele de mii de români întorși în țară la începutul Pandemiei și nici situația incertă a contractelor suspendate. Analizând datele concrete, se poate estima că, în realitate, România se confruntă cu un șomaj real de aproximativ 10%. Cifra este alarmantă.
Restricțiile anunțate ieri de autorități după cele aproape 10.000 de noi cazuri de Covid19 înregistrate într-o singură zi, precum și perspectiva extrem de îngrijorătoare de a ajunge la peste 20.000 de cazuri zilnice într-un viitor foarte apropiat reflectă o criză națională majoră.
După recenta suspendare a cursurilor în sălile de clasă pentru școlile din localitatile intrate în scenariul roșu, haosul de la Ministerul Educației a generat o discriminare intolerabilă! În timp ce școlile sunt “închise”, after school-urile rămân, în continuare, deschise.
Constrângerile sanitare, sociale și economice generate de Pandemie, suprapuse peste tensiunile politice produse de alegerile locale și parlamentare, creează o presiune uriașă asupra echilibrului democratic.
De câteva sute de ani, în democrațiile europene, politica reprezintă o confruntare sistematică între stânga și dreapta, având ca principală temă de dispută prioritatea drepturilor individuale sau a celor colective.
Creșterea galopantă a cazurilor de Covid19 la nivelul întregii țări generează îngrijorări firești.
Într-o societate cu adevărat democratică, conflictele electorale se opresc la finalul campaniei. În ziua votului se lansează mesaje de încurajare a participării la procesul electoral. După anunțarea rezultatelor, învinșii își recunosc statutul, iar învingătorii își asumă responsabilitatea pentru de toți cetățenii, inclusiv pentru cei care nu i-au votat.
În general, o amenințare globală, pe lângă nenumaratele consecințe negative, poate avea și un efect cu potențial pozitiv: poate separa derizoriul de esențial, poate anula conflictele inutile, poate genera solidaritate, mobilizând resursele sociale, economice și politice către rezolvarea obiectivelor majore.
Actuala campanie electorală a acutizat conflictul politic, aflat deja la cote extrem de ridicate. Violența cu care se desființează, în aceste zile, “stânga” și “dreapta” este fără precedent.
