Interviu acordat revistei Capital, 26 aprilie 2020
(…) Profesorul Dan Voiculescu a vorbit, în exclusivitate, într-un interviu pentru Capital, despre măsurile pe care le-ar lua în această perioadă, ca specialist în economie, despre relația pe care o are cu Palatul Victoria, dar și cum vede revenirea diaspora acasă. Fondatorul Antena 1 și Antena 3 a dezvăluit și care sunt statele care-și vor reveni cel mai repede post criza COVID-19 și ce perspective are România în următoarea perioadă.
Pe lângă multiplele sale consecințe, criza actuală a determinat și o puternică tendință inflaționistă.
Cauzele sunt variate, de la rezervele financiare “aruncate” în piață pentru a debloca economia, până la creșteri oportuniste ale prețurilor la produsele cele mai solicitate.
Criza economică generată de Pandemia de Covid19 va determina reașezări majore în cadrul Uniunii Europene și în întreaga lume. Statele care vor acționa inteligent și rapid, investind în infrastructură și clasa de mijloc, își vor recupera rapid pierderile și vor deveni forțe ale economiei mondiale, din punctul de vedere al ritmului de dezvoltare.
Criza actuală dovedește, mai mult decât oricând, importanța competenței în politică. Dacă, astăzi, România are o șansă să administreze epidemia de Covid19, acest fapt se datorează, în principal, acelor câțiva profesioniști care își cunosc foarte bine meseria și care și-au putut asuma responsabilitatea unor decizii dificile.
Domnului Klaus Iohannis, Președintele României,
Domnului Ludovic Orban, Prim–ministrul României,
Domnului Titus Corlățean, Vicepreședinte al Senatului României,
Domnului Marcel Ciolacu, Președinte al Camerei Deputaților,
Domnului Eduard Hellvig, Directorul SRI,
Domnului Gabriel Vlase, Directorul SIE,
Criza actuală, pe lângă modificările radicale impuse în viața noastră, determină și anumite modificări subtile. Cea mai relevantă dintre acestea consider că este redescoperirea unei solidarități autentice, chiar și între persoane și categorii sociale care, până de curând, păreau în conflict ireconciliabil.
Trăim, fără îndoială, o perioadă complicată, tensionată.Observ din comunicarea cotidiană – cu cei din familie, prieteni, foști și actuali colaboratori, colegi de principii și valori umaniste – cum se acumulează o anumită neîncredere într-o soluție în viitorul apropiat și o neliniște generată de confruntarea cu necunoscutul.
Confruntarea cu fenomenele naturale, în formele lor extreme, ne reamintește abrupt limitele ființei umane.
Iar întâlnirea cu limita – de regulă, inevitabilă pe parcursul unui întreg ciclu istoric – are atât un conținut dramatic, tragic de multe ori, cât și un rol esențial în evoluția umanității.
Dincolo de uriașele implicații umanitare și economice ale pandemiei de coronavirus (pe care le-am mai analizat și, din păcate, va fi necesar să continuăm să le aprofundăm) există și o altă dimensiune foarte relevantă a actualei crize: capacitatea noastră de a ne proteja și încuraja unii pe alții.
În contextul crizei economice declanșate de pandemia de Coronavirus – cele mai importante burse la nivel mondial au înregistrat “prăbușiri istorice” în ultimele zile – o măsură esențială pentru agenții economici români o reprezintă reducerea semnificativă a taxării muncii.
